Slanic Prahova 1895

Geografie
Istorie si pozitionare

  Astfel Slanicul Comuna urbana, plaiul Varbilau. Se crede a se fi infiintat de peste 350 ani. Este situata pe valea garilei Slanicu, la 45 km departe de Ploesci. Aici e resedinta plaiului Varbilau.
Se marginesce cu comunele : SChiulesci (N.), Teisani si Bughea (E.), Livadea si Varbilau (S.) si Stefesci (V.)
N-are catune deosebite, dar extremitatile acestei commune se numesc astfel: cea despre N.Grosani, iar cea despre Prajani.

Apele Slanicului

  E udata de garla Slanicu, ce desparte comuna in doua, de la N. spre S si de afluenti acesteia: Tariceanca, Valea Muscelului, Carbuneanului, Cea de la Mihaiu Edu, Bughia, etc.

  SLANICU, garla formata, din patru valcele: Isvorul, ce ia nascero din plaiul Baba-Ana isvorul ce se nasce din plaiul Vartejului isvorul din Poiena Ulmului si isvorul din Valca Fetei. Toate acestea amestecandu-si apele in Valcea Slanicului dau nascere cursului de apa, ce se numesce garla Slanicu.

  Acesti afluenti ai Slanicului intr-o mare parte a anului n-au apa pe ei, secand ca si garla slanicu, une-ori, in verile calduroase mai mult.

  Ape minerale sunt in localitatea, unde au fost guri de ocne alta-data si se numesc: Baia Baciu si Baia Verde. Ele apartin statului. Aceste ape contin sare si iod si se intrebuinteaza sa reumatism, sifilitice, scrofule, boale de pilele si de mitra, boale de ficat si pete pe corp, dureri de cap etc.

  Din proprietatea lui Dumitru Arnautu mai este un isvor cu apa pucioasa, pe care locuitorii o intrebuinteaza la menajul casei si la adapatul vitelor. Locuitorii din partea locului (parte din mahalaua Precista, Parte din Prajani) sunt foarte sanatosi.

  Mai este un isvor de apa sarata, continand sare si fier in mare cantitate, iod si pucioasa intr-o cantitate mai putin pronuntata ca sarea si fierul, de o raceala extra ordinara, apartinand d-lui AL. Slaniceanu, ce se intrebuinteaza cu mare success l boalele de mai sus, prin bai calde si reci.
Aceste bai sunt visitate vara de foarte multa lume.

  Apa Slanicului are de afluenti urmatoarele valcele: Rariceanca, Valea Muscelului, Valceaua Carbuneanului, Cea de la Mihaiu Edu, Bughea, etc… , pe partea stanga; iar pe dreapta se incarca cu afluenti : FUndata, Valceaua de la Gogon, Riga, Fantana lui DUsman etc.

POPULATIE

  Are o populatie de 4488 locuitori, in cari intra 17 barbati si femei de diferite nationalitati si 6 familii de tigani.
Capi de familie sunt 885; contribuabili 956; case de locuit 1069 si nelocuite 22.

BISERICI

In comuna Slanicul, sunt 5 biserici, dintre care in 4 se face oficiul divin, iar una este inchisa, fiind ruinata.

Cateva informatii despre bisericile comunei Slanicu:

  Pentru prima oara a fost de lemn. S-a refacut pe la 1744 de catre Neagu Toma. Inscriptia de la usa bisericei este stearsa si nimic nu se poate citii.

  A doua biserica este Sf.Gheorghe, acum inchisa, din causa ruinarei. Are urmatoarea inscriptiune: “Aceasta sfinta si dumnezeiasca biserica este zidita si inaltata din temelie, cu tote podobele ce i se cuvine, dupa cum se vede, intru cinstea si lauda sf. Mucenic Gheorghe, de robul lui Dumnezeu Opris, Radul, Filcea, Trandafir, in zilele DOmnului Nostru Constatntin Nicolae Voevod, si a iubitorului de Dumnezeu Episcop Kir Misail, intru vesnica pomenire, in leatul de la facerea lumei 1243, de la Hristor 1732 in Septembre 10

  A treia biserica e catedrala, cu hramul sf. Erarchi. Are urmatoarea inscriptie: Aceasta sfinta si DUmnezeiasca biscerica s-a ridicat intru cinstea si lauda sfintilor erarchi, zidita cu toata cheltuiala Dumnealui boerului biv vel clucer: Jon X (Hagi) Moscu…. In zilele DOmnului iw Alexandru Moruzi, cu blagoslovenia Mitropolitului Kir Dosottciu, Episcop Kir Constandie, si s-au savirsit cu toata pdoaba ei de pe numitul boer la leatul 1800 Octombre 1

  A patra biserica, cu hramul Nascerea M. Domnului s-a fondat la a. 1851 de Safta Zaneasca si a cincea, cu hramul sf. Ili ridicata din temelie cu ajutorul D-lui Ion Marinescu si al tutulor mahalagiilor, la a. 1865. Aceste biserici sunt deservite de 5 preoti.

Ocupatii

  Locuitorii se ocupa parte cu taieatul sarei din saline, parte cu munca campului prin judetele Ialomita si Braila; mestesugarii nu sunt afara de cativa rotari si dulgheri.

  Parte din locuitori sunt mosneni, parte s-au improprietarit la 1864, pe proprietatile mai multori mosneni, pe a Eforiei Spitalelor, si pe a Domnei Zanescu. Locuitorii au: 235 cai, 904 boi, 539 vaci, 223 vitei, 70 tauri, 1269 oi, 130 capre, 418 porci.

  In comuna sunt 5 mori pe apa Slanicului, 4 in Grosani si 1 in Prajani, Precum si o fabrica de ipsos a fratilor lexerio, careia s-a acordat avantajele legei pentru incurajarea industriei nationale.

  Gandacii de matase se cultiva in foarte mica cantitate; Stupi de albine sunt 81. Apicultura, ca si sericulture este neglesa.

  Pamantul este impropriu culturei; priesce putin numai porumbului ce se cultiva pe 380 h.a. DIntre pomi roditori sunt: 84.000 pruni. Pe o intindere de 140 h.a, 3000 meri 1200 peri. 2300 nuci, 150 duzi, 200 ciresi. Livezile produc cala 1760 care de fin.

 In anul 1892, an rodnic s-a fabricat 21.835 d.l. tuica iar in termen mediu se fabrica pana l 10.000 d.l. anual.

Comerciul se exercita in comuna de 23 carciumari.

Invatamant

  Scoala exista in comuna de la anul 1833, insa scoala particulara, cu plata de 2 sfanti pe luna, tinuta in chiliile bisericei sf. Gheorghe, de catre un dascal de biserica, si a urmat ast-fel, sub diferiti dascali, si in urma sub vreo-o doua invatatori cu oare-care scoala mai buna, pana la anul 1866. Atunci fiind adusi de catre Eforia Spitalelor civile, mai multi copii din Asil, spre a fi dati unora dintre locuitori, care nu aveau copii. Eforia a infiintat o scoala a sa, care la anul 1869 a fost luata in sarcina statului. Cu toate acestea in localitate se invata carte de pe la anul 1820. Sciu carte 153 barbati si 75 femei. Scoala de baeti, la care functioneaza institutori, s-a frecuentat de 165 baeti sic ea de fete 53 fete.

Zone

  In partea despre E a Slanicului, la localitatea numita Fantana Rece d-asupra careia se intinde un platou, avand o usoara inclinatiune spre N, iar in partea sud-estica o prapastie, la poalele careia se intinde un costis, locuitorii obisnuiesc a-i zice Sub-Cetate ceia ce dovedeste ca pe platoul din susul prapastii a fost odinioara o cetate; dar in ce epoca,or cui a apartinut nu se scie, caci nici-un indiciu nu indrumeaza catre vre-o descoperire, mai ales ca nu s-a facut nici-o sapatura, ori alta cercetare. Se mai zice ca la poalele prapastiei ar fi o cula ce ascunde un tesaur, pe careunii voind a-l scoate s-au pomenit imprastiati, fugind care in cotro a nimerit.

  In slanic sunt mine foarte bogate in sare gema, iar in ceia ce privesce calitatea, rivaliseaza cu minele din Anglia, si aduce tarei un venit foarte insemnat.

Informatii privind salina Slanic

  Slanicu, salina com. Slanicu, pl. Varbilau, legata cu linia Ploiesci-Predeal prin ramura ferata Buda-Slanicu de 35 km lungime si este departata de Ploiesci cu 45 km.Transporturile de sare direct de la Saline cu vagoanele cailor ferate au inceput la Slanic la 1 Decembrie 1883.

Asupra calitatei sarei dam aci tabloul de analisa facuta de D-l D-r Bernard Lendway in anul 1881, adaogand ca sarea de la Slanic este in genere foarte alba si e preferata pentru consumatie, pe cand cea de la cele-l-alte Saline este mai vinata si mai consistent.

  Vechia esploatare se presinta sub forma de conuri mai mult sau mai putn regulate, care se largea cu cat esploatarea sarei se continua in adancime, pana, cand atingea un diametru de 50-60 metri,dupa care apoi peretii lor deveniau verticali.

  Ele comunican cu exteriorul in general prin doua sau patru puturi, servind pentru estractiunea si pentru circulatiunea uvrierilor, care se facea prin mijlocul unei serii de scari cu cue de lemn suspendata in unul din aceste puturi si a carei estremitate inferiora era lasata libera, asa ca ea incepea sa oscileze, cand se urca sau descindea cineva pe dansa.

  Cand esploatarea sarei nu se mai putea continua in una din aceste ocne, fie din causa abundentei apelor, fie din acea ca estractiunea devenia prea costisitore in vederea adancimei, fie din alte cause, atunci ea era abandonata si se deschidea o noua ocna alaturea.

  Asemenea vechi esploatatiuni se observa in mare numar in apropiere de salinele actuale din care parte sunt inca neprabusite, dar cea mai mare parte sunt prabusite si formeaza intinse basine cu apa mai mult sau mai putin sarata.

  La Slanic galeriile de esploatare actuale sunt in comunicatiune cu asemenea ocne vechi.

  Asta zi metoda de esploatare urmata in salinele de la Slanic este acea prin stalpi si galerii, metoda introdusa mai intai la Salinele mari de Fogt, inginer austriac, si introdusa la Slanic in anul 1870, prin deschiderea actualelor galerii de esploatare.

  Mina de la Slanic era formata pana in anul 1870 de doua vechi esploatatiunii, cunoscute sub numele de Ocna din din deal si Ocna din vale care comunicau intre ele printr-un tunel la basa.

La aceasta data s-au deschis galeriile actuale de exploatare in numar de 4.

  Slanic este actualminte cea d-intait din salinele noastre atat din punctul de vedere al calitatei superioare a sarei, ne avend egala chiar in Europa, cat si din acela al instalatiunilor care s-au inceput la 1878 si s-au terminat abia in anul 1885.

Taierea sarei la aceste saline se facea cu ciocanul si cu masini pentru taiere.

  Instalatiunea cuprinde trei masini de taiat, din care una face fagasele orizontale in directia axului longitudinal al galerii de esploatare si pe dedesubtul blocului ce este a se detasa, cea de-a doua face fagasele verticale pe la spatele acestui bloc si a treia face fagasele transversal pentru divizarea prismului obinut cu cele doua prime masini in bucati de cate 30 m lungime.

  Estractia sarei se face la Slanic printr-o masina cu vapori, care a inceput sa functioneze la 5 Februarie 1881.Inainte de instalarea masinei cu vapori estractia se efectua prin mijlocul a doua manegii cu cai, asezate d-asupra putului ocnei.

  Pentru aducerea apei necesara diferitelor masini de la Slanic fiindca in colina din spatele minei nu s-au gasit isvore, care sa poata fi aduse cu inlesnire si fara mari cheltueli pana la platoul masinei de estractiune, s-au captat apele unui izvor de pe margine garlei Slanic, si pentru ridicarea acestei ape la inaltimea masinilor, a fost trebuita a se instala o pompa aspiranta fulanta.

  La Slanic vagonetele cu sare estrasa sunt descinse la suprafata la o diferinta de nivel de 20 prin mijlocul unui plan inclinat automotor de 160 lungime, pana la magazia cheiului, unde se opereaza descarcarea lor si inrcarea lor in vagoanele cailor ferate. Vagonetele cu pamantoasa sunt aduse pe un al doilea plan inclinat mult mai scurt pana la puturile ocnei din vale unde ele sunt descarcate.

  Aceste saline sunt luminate cu lumina electrica. Aparatele s-au procurat de casa Siemens et Halske din Berlin si a inceput sa functioneze din Martie 1883.

  Pentru macinatul sarei se afla instalata la Slanic o moara cu vapori, al carei stabiliment este construit pe un alt platou mai jos, cu vreo 6 metri ca platoul masinii de estractiune, functionarea ei a inceput in Iulie 1881

Tona de sare bucati in Slanic se vinde cu 80 lei, iar sarea macinata pusa in saci cu 90 leI tona.

Tona de sare luata de la depozite fie in bucati sau macinata in saci 105 lei

Pentru esportatiune in Rusia, Serbia si Bulgaria pretul este foarte redus variind intre 40-52, 50 leí tona si acesta pentru a se invinge concurenta sarei streine.

  Intreband pe D-l Al. Slaniceanu,care de la 1869 functioneaza in Slanic ca institutor si director al scolei, de cand s-a infiintat penitenciarul, vechiul sistem celular, de cand dateza si cum se estragea sarea in timpurile vechi, D-sa mi-a dat, pe langa alte multe relatiuni forte interesante, de care am usat acesta lucrare, urmetorul raspuns «Data precisa asupra deschiderei primelor guri de ocna in acesta localitate este cu desavirsire pierduta in negura trecutului. Se zice numaï atat, ca dupa incetarea functionarei ocnelor deschise la Teisani, cari acum sunt cu desavirtsire astupate,ne mai remanand din ele de cat semnul unei adancituri la supra- fata, in care se topesce canepa de care femeile de acolo, cici in acesta adancatura se strangea apa din ploii si stagnaza aci, ar fi trectut de acolo pentru a se cauta sare aci, unde s-a si gasit. «Cit este o vreme indelungata, se pote judeca dupe astuparea cu pamant a ocnelor de la Teisani, precum si dupe tambruirea primei guri de ocna facuta aci, in Slanic, care a resistat tutulor intemperiilor pana acum cativa ani, cand s-a prabusit in fundul abisului zis Putu-Baii.

  Tambrele acestei guri, care sprijiniau pamantul, nu erau de cat nisce lemnisoare de anin, foarte subtiri, de grosimea manei omului mijlociu.

  Aceste tambre erau incheiate in forma patrata, lucruri foarte slabe si nesigure, ceea ce dovedeste de ajuns o stare foarte primitive. Acestea arata ca ocnele de aci dateza de mai mult de 300 ani. Prima gura de ocna a fost numita “La Mihaiu Oltenu” si ii zice «Baia Baciu» caci in locul acelor ocne, in adancatura de unde s-a scos sare, este apa sarata, care serveste azi de bai; iar d-asupra acestei ape, in partea de Vest, unde se inalta muntele de sare amestecata cu pamant, numit «sturii de sare» si astazi este martor putul pe unde si din care se estragea sare in vechime. Sarea de la aceasta ocna e foarte alba de o granulare pronuntata, dar n-are o tesatura densa si deci nici puterea de a coprinde intr-un mic volum o saratura puternica.

Ocnele Slanicului

A doua ocna dupa incetarea funcionarei acesteia a fost cea numita "La Condrea", "La Dorobanesci" sau "La Fotache". Aceasta vine in josul prime ocne la o distanta ca 800 m .Acesta a avut o adancime enorma. Apa din gura acestei ocne este foarte sarata si servesce la bai pentru reumatism.

A treia ocna a fost la localitatea numita "Carbuneanu".Azi se zice "Baja Verde" din causa apei sale verzi. Aceasta apa are o saratura extraordinara si o densitate atat de mare ca nu se afunda in ea nici un corp, chiar din cele mai grele. Si aceasta ocna a avut o adancime enormra. Restul de funii, de lemne, curele etc, atesta o stare primitiva de tot.

A patra ocna a fost alaturi de aceasta, la o departare de 6o-8o m. N-a fost tocmai adanca. Acesteia ii zicea «Ocna de la Baican», azi nu mai e nimic aci; totul s-a distrus deo valcea ce curge pe acest loc.

A cincea ocna e cea din care se scoate actualmente sare, transformata mai tarziu cum se vede azi

A sasea ocna este cea numita "Sistematica". S-a parasit desi e cea mai noua

Sarea din ocnele vechi se estragea intr-un sistem cu totul primitiv, cu cai si cravace.

Penitenciar aci a fost insasi Ocnele, dupa timpuri. Penitenciarul actual s-a infiintat la 1882

Legea privind munca in ocne

  La anul 1784,cu incepere de Ianuarie, Domnitorul Sutu rinduesce prin carte de camarasie la Slanic si Telega, oamenii sai de incredere si ia dispositiuni ca sa nu poata lua din sare pentru trebuinta caselor de cat cu traista si numai cei cari platesc sararitul. Aceasta taxa a sararitului, sub M. Sutu este de 5 taleri pe an. Aceasta dare se poate plati printr-un miel harsie, un cas si 6 oca lina.

Eaca ce zice mentionata carte de camarasie:

  Zem. Vlas. Cu aceasta carte a Domniei mele, insciintam voua ocnasilor si tuturor poslusnicilor de la Ocna Slanicului sud. Saac, ca pe anul acesta am orinduit asupra acate trele Ocnele (Slanic, Telega si cea de peste Olt) pe credinciosul boerul Domniei mele Gheorghe biv-vel Armas, Dumitrache Vel Ispravnic zacurte, si pe Vel Camaras za Ocne, Gheorghe biv Vel Armas, purtator de grije si chivernisitor, dandu-le toata treaba ocnelor in seama ; ci dara sa-l cunoasceti de camaras si la cei ce se vor orindui acolo la aceasta ocna, din partea numitilor boeri, sa dati toata supunerea si ascultarea, silindu-va cu cea desavirsita osirdie spre lucrarea si slujba trebilor ocnei, fara de a nu va arata cu lenevire sau impotrivire ;asisderea sa cautati sa va multumiti pe dreptul vostru, care va este orinduit a va lua dupa obiceiu… si sa fiti gata dupa datoria voastra, la lucrul ocnei, a nu se face cat de putin cusur si zatignire din pricina lenevirei si nesupuneri voastre, pentru-ca celui nesupus si impotrivitor ii se va face grea pedeapsa

  La 1784 Aprilie s-a facut carte la Ispravnicii Sacuenilor, ca sa fie doui oameni rinduiti de paza, la malul Ghidioara, caci rinduitii domniei, de cari vorbim mai sus, erau indatorati sa cerceteze «de fata si pe sub cumpat, atat imprejurul ocnelor, cat si prin satele si orasele ce vor fi in partea locului pe aproape de ocna si ori-cata si la veri-cine va gasi sare de anul trecut, cu ravasul camarasuluI ce au fost, sau fara, ravas, toata sa o faca zapt si puind-o in magazii sa le pecetluiasca, de care facand catastih anurne la cine si cata cata suma a gasit, sa-l trimita la numiti boeri Domniei mele ce sunt randuiti etc.

Numele unor zone din preajma Slanicului

Scorusului Pisc com. Slanicu, pl. Varbilau.

Prajeni se numesce partea de sud a com. Slanicu. pl. Varbilau.

Poiena, statie de drum de fier pe linia ferata Ploesci-Slanic, la 94 km departe de Bucuresci si la 34 km de Ploesci, intre garile Plopeni si Slanic.

Pudu Lungas, loc isolate, com. Slanicu, pl. Varbilau.

Plopeni, statie de drum de fier pe linia ferata Ploesci-Slanic, la 82 km departare de Bucuresci si la 22 km departe de Ploesci, intre Buda si Poiana.

Pietra Slanicului; loc isolate in com. Urb. Slanicu, pl. Varbilau, de unde isvoraste raul Bughea, Care se versa in raul Telejen, pe teritoriul Scaiosi, plaiu Telejen.

GORGANUL, pisc. com. Slanicu, pl. Varbilau.

Grosani se numeste partea de N a comunei Slanicu plaiul Varbilau.

Leba loc isolate, com. Slanicu, pl. Varbilau.

Magura platou, com. Slanicu, pl. Varbilau.

Plaiul Ogarului, com. Slanicu, pl. Varbilau.