Arhiva - Statistica din 1894
Copie dupa cestionarul trimis de Revisorul scolar
de Prahova prin adresa
Nr. 225, 1894 Martie 16.
Document obtinut prin amabilitatea d-lui Silviu Radan
Populatia: 4488 - 885
barbati
- 885 femei
- 97 barbati vaduvi
- 83 femei vaduve
- 43 barbati majori necasatoriti
- 1274 baieti minori
- 1223 fete minore
- 11 barbati diferite
nationalitati
- 6 femei diferite nationalitati
- 6 familii de tigani
- evrei, bulgari, greci
etc. nu sunt
- capi de familie 885
- contribuabili 956
Locuitori - parte mosneni,
parte improprietariti
(dupa legea din 1864)
Case locuite 1069
Case nelocuite 22
Salinele
- inceputul exploatarilor,
probabil dupa abandonarea
celor de la Teisani
- "tambruirea primei
guri de ocna facuta aici
in Slanic, care a rezistat
tuturor atacurilor intemperiilor
pana acum cativa ani in
urma cand s'a prabusit
in fundul abisului zis
"Putu Baii".
¦ambrele acestei
guri, care sprijineau
pamentul de pe dalaturi
nu erau decat niste lemnisoare
de anin foarte subtiri,
de grosimea mani omului
mijlociu. Aceste tambre
erau incheiete in forma
patrata. Ñn fine
lucruri foarte slabe si
nesigure, ceeace dovedesce
in de ajuns o stare forte
inapoiata si primitiva"
- Prima gura de ocna a
fost cea numita "La
Mihaiu Olteanu" adi
i se dice "Baia Baciu"
caci in locul acelor ocne
in adancatura de unde
s'a scos sare, este apa
sarata, care servesce
de bai adi; iar d'asupra
acestei ape in partea
despre vest, unde se inalta
muntele de sare amestecata
cu pamant, numit sturii
de sare si adi este martoru
putul pe unde si din care
se extragea sare in vechime.
- a doua ocna, cea numita:
"La Condrea",
"La Dorobantesti"
sau "La Fotache"
(in josul primei ocne
la o distanta de 400 stanjeni).
A avut o adancime enorma.
A fost parasita "caci
a venit apa in ea deodata".
S-a constatat ca apa venea
din ocna de sus parasita
(cu o banita de boabe
de mei s'a stabilit).
Pana acum vreo 12 ani
erau sturii de sare afara.
Ocna s'a umplut cu pamant
scurs si apa. Folosita
pentru bai.
- a treia ocna, in locul
numit "Carbuneanu",
azi i se spune "Baia
Verde" ("saratura
extraordinara si o densitate
atat de mare ca nu se
afunda nici un corp, chiar
din cele grele in ea").
Resturi de funii, de lemn,
de curele.
- a patra ocna, alaturi
de aceasta la o departare
de 30-40 stanjeni. Nu
a fost prea adanca. I
se spunea "ocna de(?)
Baican". Azi pe aici
curge o valcea, nu se
mai cunoaste nimic.
- a cincea ocna e cea
din care se scoate actualmente
sare ("o multime
de lume s'a ucis de acesta
ocna barbara, pana cand
a fost transformata cum
e adi")
- a sasea ocna, "Sistematica",
parasita, desi cea mai
noua ("Pisma si rautatea
omeneasca sunt otravurile
cele mai grozave !!! Aceasta
are cateva legende interesante).
Locuri insemnate:
- Fantana Rece - Sub
Cetate (SE) - probabil
cetate si tezaur (cunoscute
numai din traditie)
- ape minerale:
- Baia Baciu, Baia Verde
- fantana cu apa de pucioasa
(pe proprietatea lui Dumitru
Arnautu - Precista Prajani)
- izvor sarat cu Fe, J,
pucioasa (proprietarr
Al. Slaniceanu)
- Dealuri:
- Plaiul Serban Voda (NW)
- numele lui Serban Voda
Cantacuzino (1679-1688)
- drum scurt pentru Transilvania,
acum parasit
- "alte dati a fost
calea sigura a salvarei
vietei Domnilor care'si
cautau refugiu in Transilvania
sau acelor ce porneau
rasboire contra ei etc."
- Piscu Vulturului, Poiana
Banului, Valea Fetii,
Piscu Gorganului, Piscu
Scorusului, Gornatele,
Cremenea, Zapodie, Fundata
(loc izolat, destinat
pt. inmormantarea holeritilor
dupa vremurile vechi),
Podu Lungas, Varful lui
Gures, Sitaru, Varanghei,
Groza, Degerati, Plaiul
Ogarului, Leba, Varful
Gascei etc.
- Vai:
- Slanicul "care
se intrupeaza din 4 valcele":
1 - izvorul ce ia nastere
din plaiul Baba Ana
2 - izvorul ce ia nastere
din plaiul Vartejului
3 - izvorul din Poiana
Ulmului
4 - izvorul de pe Valea
Fetii
- Afluenti:
- Tariceanca, Valea Muscelului,
Valceaua Carbunelui, cea
de la Mihai Edu, Bughea
etc. (pe partea stanga)
- Fundata, Valceaua de
la Gogon, Raga (care ia
nastere de pe Gorgan si
fantana lui Dusman), valceaua
de la Sistematica etc.
(pe partea dreapta)
- Fantani de leac:
- fantana de la Gogon
- curata petele de pe
obraz
- buna pentru menaj
- Fantana Rece
- Gogon, Dusman si Ochiu
- apa buna pentru spalat
si fiert legume
Biserici:
Sf. Ion Botezatorul (Grosani)
- facut pe la 1724 de
Stoica Gioarsa, initial
de lemn
- refacuta pe la 1774
de Neagu Toma
- inscriptia de la usa
bisericii aproape stearsa
Sf. Gheorghe (cimitir)
- inchisa, ruinata
- inscriptia:
"Aceasta sfanta si
Dumnedeeasca biserica
este didita si inaltata
din temelie, cu toate
podoabele ce i se cuvine,
dupe cum se ved, intru
cinstea si lauda sf. mucenic
Gheorghe, de robul lui
D-deu Opris, Radul, Filcea,
Trandafir, in dilele D-lui
nostru io Costandin Nicolae
Voevod si a iubitorului
de D-deu Episcop Kir Misail,
intru vecinica pomenire,
in leatul de la facerea
lumei 7243, de la Hristos
1732 Sept. 10".
S-tii Erarchi (biserica
catedrala)
- inscriptia:
"Aceasta sf. si Dumnedeeasca
biserica s'au ridicat
intru cinstea si slava
sfintilor Erarchi didita
cu cheltuiala Dumnealui
boerului bivel clucer
Ion X (hagi) Moscu . .
. . . . . , in dilele
io Alexandru Moruz cu
blagoslovenia Mitropolitului
Kir Dosofteiu, Episcop
Kir Costandie si s'au
saversit cu toata podoaba
ei de numitul boer la
leatul 1800, octombre
1".
- preot Teoharie Referendarie
+ 1
Nascerea Maicii Domnului
- fondata la 1851
- ctitor Safta Zaneasca
- inscriptia:
"Cu ajutorul celui
in troita slavit ridicatu-s'au
acest sfant si D-zeescu
locas, prefecut din temelie,
in dilele pre inaltatului
nostru D-nu Barbu Dimitrie
Stirbeiu, voevod si Episcopu
acestei Eparchi prea sf.-sa
parintele Filofteiu, cu
ajutor de la Epitropia
sf-tei Monastiri Coltea
si al D-nei Coconi Safta
Zaneasca si a mai multor
doritori facatori de bine,
prin alergarea si osteneala
sf. sale parintelui proin
protopop Dimitrie, slujitor
al acestui locas - 1851
sept. 22".
Sf. Ion si Sf. Ilie (Prajani)
- inscriptia:
"Cu ajutorul lui
D-zeu s'a ridicat aest
sf. locas, din temelie
in anul 1864 maiu in 10
si s'au savarsit la 1865
Decembre in 10, cu ajutorul
D-lui Ion Marinescu si
al tuturor Mahalagiilor
si al tuturor cari au
voit de au ajutat acest
sf. locas - 1865 Decembre
10 -".
Ocupatiile locuitorilor,efective
de animale si pomi fructiferi
si produse
-locuitorii se ocupa
parte cu taiatul sarii
din saline, parte cu munca
campului prin Jud. Ialomita
si Braila
- minele de sare - calitatea
rivalizeaza cu minele
din Anglia
- productie >50 mil.
kg (50 000 t)
- cariera de piatra pentru
ipsos pe "Zapodie"
-mestesugari nu sunt
(doar cativa rotari si
dulgheri)
"Meseriile sunt necunoscute
si iarna intreaga o pierd
dormind sau stand prin
carciuma".
- 235 cai, 901 boi, 539
vaci, 223 vitei, 70 tauri,
1269 oi, 130 capre, 418
porci
-5 mori (4 in Grosani,
una in Prajani) pe apa
Slanicului
- 84 000 pruni (pe 140
ha), 3000 meri, 1200 peri,
2500 nuci, 150 duzi, 200
ciresi
- in 1892 s-au produs
218 354 litri tuica
- de obicei se produc
100 000 litri
- 81 stupi
- culturi (porumb mai
ales) pe 380 ha
- livezile produc 1760
care fan
- plante, animale:
- sorbul disparut
- 23 carciumari
- bugetul pe 1893-94
= 24 239 lei
cheltuieli = 25 138,32
lei
- bugetul comunei in total
- cu datoriile ramase
asupra fostilor primari
si perceptori care in
toti anii se reporta prin
bugete - se urca la 50
212,88 lei
Scoala exista de pe la
anul 1856 - scoala particulara
cu plata de 2 sfanti pe
luna, tinuta in chiliile
bisericii Sf. Gheorghe
de catre un dascal de
biserica
1869 (toamna) - concurs
pentru ocuparea catedrei
de clasa I infiintata
atunci - reusit Al. Slaniceanu
(director in 1894)
- carte se invata in
localitate de pe la 1820
- stiu carte: 153 barbati
si 75 femei
- scoala a fost frecventata
de 165 baieti, iar cea
de fete de 53 fete. Baieti
cu varsta de 7 ani - 37,
fete - 48
1866 - Eforia spitalelor
civile a adus mai multi
copii din azil pentru
a fi infiati de cei fara
copii si a infiintat o
scoala a sa avand ca profesor
pe Iacob Pela si al doilea
pe un Iosif Popescu si
pe un Gheorghe Potlogeanu
(1869, cand scoala a fost
luata in sarcina statului)
"Penitenciarul
actual este infiintat
la 1882, dar acesta pare
nu penitenciar, ci pensionat.
Se poate avea de toate
in el".
|
